O cheie veche așezată pe tastatura unui laptop
Foto: Nikowsk / Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0)

Ani la rând am repetat același sfat: pune-ți o parolă bună și activează autentificarea în doi pași. E în continuare un sfat corect. Doar că a apărut o metodă de atac care trece pe lângă amândouă fără să le spargă. Atacatorul nu îți cere parola și nici codul primit prin SMS. Te roagă doar să introduci un cod scurt pe o pagină care chiar este a Microsoft. Restul îl faci tu, fără să-ți dai seama.

Se numește device code phishing, în traducere liberă „phishing cu cod de dispozitiv”, și e una dintre tehnicile care au crescut cel mai repede anul acesta. În buletinul statistic pe trimestrul al doilea, DNSC menționează o creștere de 1.380% a acestor atacuri. Cifra vine dintr-o analiză Huntress, care a comparat primele patru luni din 2026 cu a doua jumătate a lui 2025. CrowdStrike a ajuns la un rezultat asemănător în raportul său de vară: de aproximativ 15 ori mai multe atacuri în prima jumătate a anului.

De unde vine codul și de ce e o problemă

Ai folosit probabil mecanismul fără să știi cum se cheamă. Când te conectezi la un cont de pe un televizor inteligent, o imprimantă sau o consolă, pe ecran apare un mesaj de tipul „intră pe microsoft.com/devicelogin și introdu codul ABCD-1234”. Pe telefon sau pe laptop te autentifici normal, cu parolă și cu al doilea factor, iar televizorul primește acces. Mecanismul e făcut pentru dispozitive pe care e greu să tastezi o parolă și funcționează bine.

Atacul întoarce logica pe dos. „Dispozitivul” care cere acces nu e televizorul tău, ci serverul atacatorului. El cere codul de la Microsoft, ți-l trimite ție cu o poveste credibilă, iar tu îl introduci pe pagina oficială. Te autentifici corect, treci de verificarea în doi pași, totul pare în regulă. În acel moment, Microsoft emite cheile de acces pentru dispozitivul care a cerut codul, adică pentru atacator.

Nu a fost spartă nicio parolă și nu a fost interceptat niciun SMS. Victima a aprobat ea însăși accesul, pe site-ul real. De aceea filtrele care verifică dacă pagina de autentificare e falsă nu au ce să prindă.

Cum arată un atac în practică

În aprilie, Microsoft a descris pe larg o campanie de acest tip și merită văzut cât de bine e pusă la punct. Cu 10 până la 15 zile înainte de e-mailul de phishing, atacatorii verifică ce adrese din firmă există și sunt active. Apoi trimit mesaje adaptate pe funcția fiecăruia, scrise cu inteligență artificială: o cerere de ofertă, o factură, un document de semnat electronic, un mesaj vocal ratat.

Linkul trece prin mai multe redirecționări, uneori prin site-uri legitime compromise sau prin servicii cloud cunoscute, ca să nu fie oprit de filtre. La final apare o pagină care imită un document blurat cu un buton „Verifică identitatea”. Când apeși, pagina cere în acel moment un cod nou de la Microsoft. E un detaliu important: codurile expiră după 15 minute, iar în campaniile mai vechi, codul trimis în e-mail apucase de multe ori să expire până deschidea omul mesajul. Acum e generat exact când ai nevoie de el și e copiat automat în clipboard. Tu doar dai paste.

Ce urmează depinde de atacator. În unele cazuri, Microsoft a văzut cum în circa zece minute era înregistrat un dispozitiv nou în contul victimei, pentru acces pe termen lung. În altele, atacatorii au așteptat câteva ore, apoi au creat reguli în căsuța de e-mail care ascundeau sau redirecționau anumite mesaje și au căutat facturi, detalii de plată și corespondența directorilor. Pe scurt, pregătirea unei fraude de tip „schimbă contul IBAN pentru plata următoare”.

Mai e un aspect neplăcut: accesul obținut așa nu dispare dacă victima își schimbă parola. Cheile emise rămân valabile până când cineva le revocă explicit.

Cât de mare e fenomenul

Tehnica nu e nouă. A fost descrisă public încă din 2020, iar grupul Storm-2372, asociat Rusiei, o folosea deja în 2024 și la începutul lui 2025 împotriva unor guverne, ONG-uri și firme. Ce s-a schimbat în 2026 e că a ajuns la îndemâna oricui.

Huntress a observat din februarie o campanie care a lovit peste 340 de organizații din SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă și Germania, de la firme de construcții și imobiliare până la cabinete de avocatură, clinici și instituții publice. În spatele multor atacuri stă un kit numit EvilTokens, vândut pe Telegram ca abonament, cu e-mailuri generate automat, panou de administrare și funcții gândite special pentru fraude cu facturi. Barracuda a raportat în aprilie peste 7 milioane de atacuri de acest tip în doar patru săptămâni.

Huntress a mai observat ceva care spune multe: în sute de incidente analizate, nu au găsit două mesaje-capcană identice. Fiecare era scris pentru destinatarul lui. Nu mai poți învăța angajații să recunoască „e-mailul acela cu greșeli de exprimare”, pentru că nu mai există un singur e-mail.

Și la noi?

Buletinul DNSC nu indică un incident major confirmat într-o instituție publică, un spital sau la un operator de infrastructură critică din România în trimestrul al doilea. Raportul spune însă clar că asta nu exclude tentative sau incidente neraportate. Pe de altă parte, datele globale citate în același buletin arată că o organizație obișnuită a fost ținta a aproximativ 2.175 de atacuri pe săptămână, cu aproape 10% mai multe decât anul trecut. Iar firmele românești folosesc Microsoft 365 la fel de mult ca cele din Germania sau Canada. Nu există niciun motiv să credem că vor fi ocolite.

Două cifre din același buletin merită ținute minte. Vulnerabilitățile nepeticite au fost punctul de intrare în 31% dintre cazuri, iar folosirea abuzivă a datelor de autentificare în 13%. Concluzia e incomodă, dar simplă: o parolă bună nu te mai salvează dacă sistemele nu sunt actualizate și dacă oamenii nu știu ce aprobă.

Ce poți face ca utilizator

Dacă primești un mesaj care ți se pare ciudat, îl poți verifica rapid cu detectorul nostru gratuit de phishing.

Ce poate face o firmă

Aici vestea bună e că măsura principală e la îndemână. Majoritatea angajaților nu au nevoie niciodată de autentificarea cu cod de dispozitiv, deci o poți bloca.

Dacă nu știi exact cum e configurat Microsoft 365 în firma ta sau cine s-ar uita la jurnale la ora 2 noaptea, de asta există monitorizarea 24/7. Poți începe și cu o evaluare gratuită, ca să vezi unde stai.

Atacurile de felul ăsta nu au nevoie de vulnerabilități spectaculoase. Folosesc o funcție legitimă și încrederea oamenilor în pagina pe care o recunosc. Cea mai bună apărare e o combinație banală: o setare bine făcută în administrare și un angajat care știe că un cod primit de la altcineva nu se introduce nicăieri.

Despre autor: Bogdan Dobrescu

CEO BlackByte, specialist în securitate cibernetică. Echipa BlackByte deține certificări recunoscute la nivel internațional (CEH, OSCP, CISSP, CompTIA Security+, CISM) și lucrează zilnic cu organizații din sectorul public și privat pentru prevenirea și gestionarea incidentelor cibernetice.

Află mai multe despre echipa BlackByte →

Abonează-te la articolele lui Bogdan Dobrescu

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *