Pe scurt: în noaptea de 1 spre 2 noiembrie 2026, frigiderele și congelatoarele din zeci de supermarketuri din șapte țări europene au fost încălzite de la distanță, unele până la 50°C. Este al doilea val în mai puțin de o lună, după atacul din Franța din 11–12 octombrie, care a lovit sute de magazine. Comisia Europeană a anunțat că investighează și că va evalua cât de pregătiți sunt retailerii. Mai jos îți explic ce s-a întâmplat, cum funcționează tehnic un astfel de atac și, mai ales, ce măsuri concrete poți lua în firma ta, chiar dacă nu vinzi alimente.

Ce s-a întâmplat

Luni dimineață, angajații mai multor lanțuri de supermarketuri au găsit vitrinele frigorifice calde și marfa compromisă. Incidentele au fost raportate în Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Irlanda, Finlanda și Estonia. Tiparul a fost același peste tot: temperatura din frigidere și congelatoare a urcat brusc, în unele cazuri până la 50°C, iar magazinele au fost nevoite să arunce produsele proaspete și congelate.

Un detaliu tehnic important a venit de la firma belgiană care întreține instalațiile Delhaize: evaporatoarele au fost trecute în modul de dezghețare. Funcția există în mod normal ca să topească gheața de pe serpentine, câteva minute, de câteva ori pe zi. Ținută pornită ore întregi, transformă frigiderul într-un cuptor.

Atacul vine după cel din Franța, din noaptea de 11 spre 12 octombrie, când au fost afectate sute de magazine Intermarché, Coopérative U, Carrefour, Monoprix, E.Leclerc și Netto. Acolo, pe lângă marfa aruncată, au existat și mici incendii, iar pierderile au fost estimate la zeci de milioane de euro într-o singură zi.

Reacția Comisiei Europene

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a anunțat că Bruxelles-ul va investiga atacurile și va evalua gradul de pregătire al supermarketurilor. Subiectul ajunge pe agenda Colegiului de Securitate al Comisiei, structura înființată în martie 2025 și condusă de Ursula von der Leyen, care analizează amenințările inclusiv din perspectiva războiului hibrid.

Mesajul oficial are două părți. Prima: securitatea alimentară a Europei nu este în pericol. A doua, mai importantă pentru noi: atacurile repetate sunt o încercare deliberată de a perturba lanțul de aprovizionare și de a submina încrederea consumatorilor. Hansen le-a numit „un avertisment pe care trebuie să îl luăm în serios”. Când Comisia vorbește despre frigidere în același registru cu războiul hibrid, e un semnal clar că lucrurile s-au schimbat.

Cum funcționează tehnic atacul

Un supermarket modern nu are „un frigider”, ci zeci de vitrine și camere frigorifice, fiecare cu propriul controler electronic (regulator de temperatură). Toate aceste controlere sunt legate, de obicei prin Modbus, LonWorks sau o magistrală proprietară, la o unitate de supraveghere (gateway / front-end) care centralizează setările, alarmele și jurnalele de temperatură. Unitatea are o interfață web, ca să poată fi administrată de la distanță de firma de frigotehnie.

Investigația franceză (ANSSI și CERT-FR) a confirmat compromiterea unor controlere și sisteme de supraveghere de la trei producători foarte răspândiți în Europa: Danfoss, Copeland și Dixell. Nu înseamnă că produsele acestor firme sunt „de vină” în sine. În aproape toate cazurile de acest tip, problema este modul în care echipamentele sunt instalate și expuse.

Lanțul atacului, pas cu pas

  1. Recunoaștere. Interfețele web ale sistemelor frigorifice sunt indexate de motoare de căutare pentru dispozitive conectate, precum Shodan sau Censys. Un atacator poate obține în câteva minute o listă cu mii de adrese IP la care răspunde o pagină de autentificare de controler frigorific.
  2. Acces inițial. Cele mai frecvente căi sunt parolele implicite rămase de la instalare (adesea publicate chiar în manualul producătorului), conturi comune ale tehnicienilor, versiuni vechi de firmware cu vulnerabilități cunoscute și routere 4G/LTE montate „provizoriu” pentru mentenanță, cu porturi redirecționate direct spre unitatea de supraveghere. Pentru controlerele Copeland, de exemplu, cercetătorii au documentat anterior un set de zece vulnerabilități, numit Frostbyte10, care combinate puteau duce la execuție de cod de la distanță.
  3. Acțiune. Odată intrat, atacatorul nu are nevoie de malware. Folosește funcțiile legitime ale sistemului: modifică punctul de referință (setpoint-ul), pornește dezghețarea forțată și, foarte probabil, ridică sau dezactivează pragurile de alarmă, ca să nu primească nimeni notificare.
  4. Momentul ales. Atacurile au avut loc noaptea, din duminică spre luni. Magazinele sunt goale, iar personalul tehnic de gardă este minim. Până dimineață, marfa e deja compromisă.

Partea neplăcută: atacul este ieftin, scalabil și greu de detectat de soluțiile clasice de securitate IT. Un antivirus de pe laptopul managerului nu vede ce se întâmplă pe un controler de vitrină. Iar dacă unitatea de supraveghere este legată direct la internet, firewall-ul firmei nici măcar nu este în drum.

Porturi și protocoale de urmărit

Dacă ai echipamente de automatizare în clădire (frigotehnie, HVAC, BMS, control acces), acestea sunt serviciile pe care nu vrei să le vezi niciodată accesibile din internet:

PortProtocol / serviciuDe ce e riscant expus
80 / 443 / 8080Interfață web a controlerului sau a unității de supravegherePagină de login cu parole implicite, vulnerabilități web
502Modbus TCPFără autentificare: oricine ajunge la port poate citi și scrie registre
47808 (UDP)BACnet/IPComenzi către echipamente de clădire, de regulă fără autentificare
1911 / 4911Niagara FoxPlatformă BMS foarte răspândită, ținta frecventă a scanărilor
23 / 5900Telnet / VNCAcces administrativ necriptat sau control direct al ecranului
161 (UDP)SNMPCommunity string-uri implicite („public”), scurgere de informații

Poți verifica rapid ce vede un atacator, de pe o conexiune din afara rețelei firmei și doar pe adresele IP care îți aparțin:

nmap -Pn -sV -p 23,80,443,502,1911,4911,5900,8080 IP-UL-PUBLIC-AL-LOCATIEI
nmap -Pn -sU -p 161,47808 IP-UL-PUBLIC-AL-LOCATIEI

Dacă oricare dintre aceste porturi apare ca „open” și duce spre un echipament de automatizare, ai o problemă de rezolvat azi, nu luna viitoare.

De ce te privește, chiar dacă nu ai un supermarket

Frigiderele din supermarketuri sunt doar exemplul cel mai vizibil. Același tip de echipament, cu aceleași greșeli de configurare, există în:

Și un detaliu pentru piața noastră: Ahold Delhaize, unul dintre grupurile lovite în Belgia, este proprietarul Mega Image și Profi. Din informațiile publice de până acum nu au fost raportate incidente similare în România, dar furnizorii de echipamente și firmele de mentenanță frigorifică sunt, în mare parte, aceiași în toată Europa.

Ce nu știm încă

Până la data acestui articol, nimeni nu a revendicat atacurile și nu a fost identificat oficial niciun autor. Nu se știe încă dacă valul din noiembrie folosește aceeași cale de acces ca cel din Franța sau dacă vorbim de un grup motivat financiar, de activiști sau de un actor statal. Nu facem speculații: când apar concluzii oficiale, actualizăm articolul.

Măsuri de contracarare: ce poți face de azi

Le-am împărțit pe orizonturi de timp, ca să știi exact cu ce începi. Majoritatea primelor măsuri nu costă nimic în afară de câteva ore de lucru.

În primele 48 de ore

  1. Fă inventarul. Notează fiecare echipament de automatizare din locațiile tale: controlere frigorifice, unități de supraveghere, automate HVAC, BMS, camere video, control acces. Pentru fiecare: producător, model, versiune de firmware, cine îl administrează și cum se conectează la internet.
  2. Scoate-le de pe internet. Nicio interfață de administrare nu trebuie să fie accesibilă direct dintr-o adresă IP publică. Închide redirecționările de porturi din router și verifică routerele 4G montate de furnizori.
  3. Schimbă toate parolele implicite și conturile comune. Fiecare tehnician cu cont propriu, parolă unică, iar conturile celor care nu mai lucrează cu tine, dezactivate.
  4. Verifică setările curente. Compară setpoint-urile, ciclurile de dezghețare și pragurile de alarmă cu valorile de referință stabilite cu frigotehnistul. O alarmă de temperatură ridicată mutată la +60°C este semn clar de compromitere.
  5. Actualizează firmware-ul controlerelor și al unităților de supraveghere la ultima versiune recomandată de producător.

În următoarele 30 de zile

Pe termen mediu (1–3 luni)

MăsurăEfortImpact
Scoaterea interfețelor de pe internetMicFoarte mare
Schimbarea parolelor impliciteMicFoarte mare
Actualizare firmwareMic–mediuMare
Acces furnizori prin VPN + 2FAMediuFoarte mare
Segmentare rețea OTMediuMare
Senzori de temperatură independențiMic–mediuMare
Monitorizare și alertare centralizatăMediuMare

Ce spune legea: NIS2 și raportarea incidentelor

Producția, procesarea și distribuția de alimente sunt incluse în directiva NIS2 ca sector critic, transpusă în România prin OUG nr. 155/2024. Pentru firmele care intră sub incidența ei, asta înseamnă obligații concrete: managementul riscurilor, securitatea lanțului de aprovizionare (adică inclusiv a furnizorilor de frigotehnie) și raportarea incidentelor semnificative către DNSC. Avertizarea timpurie se trimite în 24 de ore, prin platforma PNRISC, iar notificarea completă în 72 de ore.

Chiar dacă firma ta nu intră direct sub NIS2, clienții mari care intră îți vor cere tot mai des dovezi că nu ești veriga slabă din lanțul lor.

Verificarea de 15 minute

Dacă ai răspuns „nu știu” sau „nu” la două sau mai multe întrebări, merită să începi cu primii pași din secțiunea de mai sus, chiar de azi.

Întrebări frecvente

Cum au reușit hackerii să încălzească frigiderele de la distanță?

Au accesat sistemele de control al refrigerării, administrate de obicei de la distanță prin internet, și au folosit funcții legitime: au modificat temperatura setată și au pornit forțat modul de dezghețare. Cele mai frecvente căi de acces sunt parolele implicite, firmware-ul neactualizat și interfețele expuse direct pe internet.

Au fost afectate și supermarketuri din România?

Din informațiile publice de până acum, nu. Atacurile din noiembrie au vizat Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Irlanda, Finlanda și Estonia, iar cele din octombrie, în principal Franța.

Antivirusul sau firewall-ul firmei mă protejează de un astfel de atac?

În cele mai multe cazuri, nu. Controlerele frigorifice nu rulează antivirus, iar dacă sunt conectate la internet printr-un router separat sau printr-o redirecționare de port, traficul nu trece prin protecțiile obișnuite. Ai nevoie de segmentare, acces controlat și monitorizare dedicată.

Ce fac dacă descopăr că sistemul meu frigorific este expus pe internet?

Deconectează-l de la internet, schimbă parolele, verifică setările față de valorile de referință și cere furnizorului jurnalele de acces. Dacă găsești modificări pe care nu le-a făcut nimeni din echipă, tratează situația ca incident de securitate.

Cum te putem ajuta

La BlackByte facem audit de securitate pentru echipamentele OT și IoT, scanăm ce vede un atacator din internet despre firma ta, proiectăm segmentarea rețelei și accesul securizat al furnizorilor și intervenim rapid dacă ceva s-a întâmplat deja. Cere o evaluare gratuită sau vezi serviciul de răspuns la incidente.

Despre autor: Bogdan Dobrescu

CEO BlackByte, specialist în securitate cibernetică. Echipa BlackByte deține certificări recunoscute la nivel internațional (CEH, OSCP, CISSP, CompTIA Security+, CISM) și lucrează zilnic cu organizații din sectorul public și privat pentru prevenirea și gestionarea incidentelor cibernetice.

Află mai multe despre echipa BlackByte →

Abonează-te la articolele lui Bogdan Dobrescu

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *