PNRR securitate cibernetică este, în 2026, unul dintre subiectele esențiale ale transformării digitale din România. România traversează, în ultimii ani, una dintre cele mai ample transformări din domeniul securității cibernetice, alimentată în mare parte de fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un semnal recent, venit din partea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), arată că acest efort începe să dea roade: entitățile din sectorul infrastructurii digitale au obținut un scor mediu ridicat de maturitate cibernetică, evaluat pe baza cadrului european CyFun®. În articolul de față analizăm ce înseamnă acest rezultat, cum a fost obținut și, mai important, ce ne spune despre nivelul real de pregătire al organizațiilor românești în fața incidentelor de securitate cibernetică.

PNRR securitate cibernetică: proiectul 184 și platforma SecureRO

Prin proiectul PNRR 184, „Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie”, DNSC a pus la dispoziția organizațiilor publice și private o platformă dedicată, SecureRO, prin care acestea își pot evalua propriul nivel de maturitate cibernetică. Până în prezent, un număr de 1.599 de beneficiari, atât din mediul public, cât și din cel privat, au parcurs acest proces de auto-evaluare, oferind DNSC o imagine amplă asupra stadiului real al securității cibernetice la nivel național.

Importanța acestui demers depășește simpla colectare de statistici. Practic, pentru prima dată, România dispune de un instrument standardizat, aliniat la un cadru european, prin care poate măsura, sector cu sector, cât de pregătite sunt organizațiile să prevină, să detecteze și să gestioneze incidentele cibernetice. Fondurile PNRR alocate acestui program nu au fost cheltuite doar pe echipamente sau instruire, ci pe construirea unei culturi reale a securității cibernetice, cu efecte care ar trebui să se vadă pe termen lung.

PNRR securitate cibernetică - infrastructură digitală și cabluri de rețea într-un panou de patch

Sursă foto: Pexels / Brett Sayles

Cadrul CyFun®: un instrument european pentru evaluarea maturității cibernetice

CyFun® (CyberFundamentals) este un cadru dezvoltat de Centrul pentru Securitate Cibernetică din Belgia (CCB – Centre for Cybersecurity Belgium), gândit special pentru a oferi organizațiilor un set concret de măsuri de protecție, ușor de implementat și de verificat. Spre deosebire de alte cadre teoretice, CyFun® este construit pe o abordare practică, orientată spre acțiune: fiecare organizație primește o listă clară de controale, iar nivelul de implementare al fiecăruia este cuantificat printr-un scor.

Adoptarea acestui cadru la nivel național are sens din mai multe motive. Pe de o parte, CyFun® este deja recunoscut și utilizat de state membre UE, ceea ce ușurează comparațiile și schimbul de bune practici la nivel european. Pe de altă parte, măsurile pe care le propune vizează exact tipurile de vulnerabilități care duc, cel mai frecvent, la incidente majore: gestionarea accesului, protecția datelor, reziliena infrastructurii și, nu în ultimul rând, comunicarea în situații de criză.

Conform DNSC, obiectivele urmărite prin implementarea CyFun® sunt trei: o mai bună protecție a datelor și infrastructurilor, o reducere a riscului de a deveni victime ale celor mai frecvente tipuri de atacuri cibernetice și o creștere generală a rezilienței cibernetice a organizațiilor.

Controlul RC.CO-04.2: rolul specialistului în comunicare publică în timpul unui incident cibernetic

Dintre zecile de controale incluse în cadrul CyFun®, DNSC a scos în evidență recent rezultatele obținute la măsura RC.CO-04.2. Acest control cere organizațiilor să desemneze un specialist în relații publice (PRO) responsabil cu gestionarea comunicării publice pe durata recuperării în urma unui incident de securitate cibernetică sau informațională.

Rolul acestei persoane nu este unul birocratic sau formal. Într-un incident cibernetic real, modul în care o organizație comunică public poate face diferența între păstrarea încrederii clienților, partenerilor și autorităților și o criză de reputație greu de recuperat. Un mesaj transmis prea devreme, incomplet sau contradictoriu poate amplifica panica, poate oferi informații utile atacatorilor sau poate expune organizația unor sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor legale de raportare.

Prin desemnarea unui PRO dedicat, instruit special pentru astfel de situații, organizația se asigură că informațiile publice sunt corecte, coerente și transmise la momentul potrivit, fără a compromite confidențialitatea investigației în desfășurare sau integritatea probelor tehnice.

Scorul de 4,79 din 5: ce arată, concret, despre maturitatea cibernetică a infrastructurii digitale

Rezultatele publicate de DNSC arată că entitățile din sectorul infrastructurii digitale din România au obținut, la acest control specific, un scor mediu de 4,79 din 5, un nivel considerat de instituție drept unul ridicat. Concluzia oficială este că acest scor indică o maturitate avansată a entităților analizate în gestionarea comunicării publice în contextul incidentelor de securitate cibernetică.

Practic, marea majoritate a organizațiilor din acest sector au înțeles deja că securitatea cibernetică nu se rezumă la firewall-uri, antivirus sau politici interne de acces, ci include și o componentă de comunicare și management al reputației, la fel de importantă în momentul în care un incident devine public.

Este, totuși, important de precizat că acest scor se referă strict la un singur control, dintr-un set mult mai amplu de măsuri prevăzute de CyFun®. Un rezultat bun la componenta de comunicare nu garantează, automat, o maturitate la fel de ridicată pe toate celelalte paliere, de la securizarea rețelelor, la gestionarea vulnerabilităților sau la planurile de continuitate a activității. De aceea, DNSC continuă să publice periodic astfel de statistici, control cu control, pentru a oferi o imagine completă și onestă asupra stadiului real al securității cibernetice naționale.

De ce contează acest tip de evaluare pentru România, la scară mai largă

Rezultatele obținute prin proiectul PNRR 184 nu sunt relevante doar pentru sectorul infrastructurii digitale. Ele fac parte dintr-un efort mai amplu, susținut prin fonduri europene, de a alinia România la standardele de securitate cibernetică impuse de directive precum NIS2, care extinde semnificativ numărul de organizații, publice și private, obligate să implementeze măsuri de securitate cibernetică și să raporteze incidentele către autorități.

Într-un context în care atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice, autorităților publice și companiilor private sunt tot mai frecvente și mai sofisticate, existența unor instrumente naționale de auto-evaluare, gratuite și standardizate precum SecureRO, reprezintă un pas esențial. Organizațiile nu mai trebuie să ghicească unde se situează în privința securității cibernetice; au acum un cadru clar, recunoscut european, prin care își pot măsura progresul și identifica prioritățile de investiție.

Ce pot face organizațiile pentru a-și menține sau îmbunătăți scorul de maturitate cibernetică

Pentru organizațiile care vor să obțină rezultate similare sau să își îmbunătățească propriul scor de maturitate cibernetică, câteva direcții de acțiune sunt esențiale: desemnarea clară a responsabilităților în caz de incident, inclusiv a persoanei responsabile cu comunicarea publică; testarea periodică, prin exerciții de tip tabletop, a planurilor de răspuns la incidente; instruirea constantă a angajaților, nu doar a echipelor tehnice, cu privire la procedurile de comunicare internă și externă în situații de criză; și, nu în ultimul rând, parcurgerea auto-evaluării pe platforma SecureRO, acolo unde organizația se încadrează în categoriile eligibile prin proiectul PNRR 184.

Concluzie

Scorul de 4,79 din 5 obținut de infrastructura digitală din România la controlul CyFun® RC.CO-04.2 este un semnal încurajator, dar nu un motiv de mulțumire totală. El confirmă că investițiile realizate prin PNRR în domeniul securității cibernetice încep să producă rezultate măsurabile, iar organizațiile românești devin tot mai conștiente de faptul că reziliența cibernetică înseamnă, deopotrivă, tehnologie, proceduri și comunicare responsabilă. Rămâne însă de văzut cum arată situația pe restul controalelor CyFun® și cât de bine se va menține acest nivel de maturitate pe măsură ce amenințările cibernetice continuă să evolueze.


Articol semnat de Bogdan Dobrescu. Sursă de inspirație: articolul „Scor de maturitate cibernetică pentru Infrastructura digitală din România. Controlul CyFun® RC.CO-04.2″, publicat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pe dnsc.ro.

Despre autor: Bogdan Dobrescu

CEO BlackByte, specialist în securitate cibernetică. Echipa BlackByte deține certificări recunoscute la nivel internațional (CEH, OSCP, CISSP, CompTIA Security+, CISM) și lucrează zilnic cu organizații din sectorul public și privat pentru prevenirea și gestionarea incidentelor cibernetice.

Află mai multe despre echipa BlackByte →

Abonează-te la articolele lui Bogdan Dobrescu

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *